Connie Larkin

Life Coach si Instructor Photoreading

Testimonial primit de la Irina dupa cursul de fotocitire (photo reading)

Atasez, in continuare, impartasirea unei participante, Irina.

Acum cateva saptamani am facut cursul de FotoCitire cu Connie Larkin, si as vrea sa impartasesc experienta mea dupa curs. In primul rand am asteptat cu mare nerabdare acest curs; vazusem cum functionasera toate cursurile pana acum si abea asteptam sa vad ce imi aduce acesta, plus ca nu mai puteam sa imi fac timp de citit in ultima vreme, si imi lipsea cititul.

In primul rand mi-a crescut viteza de citire; pot sa fotocitesc cel putin o carte pe zi. Fotocitesc o carte si dupa 24 de ore o citesc folosind metodele de citire rapida invatata si constat ca retin de cateva ori mai mult din cartea respectiva decat daca as citi-o obisnuit, plus ca imi ia cam jumatate de ora sa citesc o carte.
Revin, apoi, la cartea respectiva si mai citesc pe sarite; am cateva carti care ma pasioneaza si pe care le recitesc dupa ce le-am fotocitit. Ce este interesant este ca de fiecare data, in functie de intrebarile pe care le pun autorului, mai primesc ceva. Am posibilitatea de a accesa oricand ’spiritul’ autorului si de multe ori imi vin informatii care habar nu am de unde-mi vin.

Una dintre cartile folosite la curs a fost ‘Zero limite’ a lui Joe Vitale (de fapt sunt trei autori): mi-am propus, ca scop, sa intru in legatura cu Mornah (persoana care a facut cunoscuta aceasta metoda Hawaiana de vindecare), si de cate ori am deschis cartea, la activare, am gasit text unde se vorbea de ea, si ce a spus ea despre aceasta metoda de curatare a memoriilor noastre.

Langa mine era cineva care avea o carte de bucate pentru gravide. Am rasfoit-o nitel si m-am gandit, intr-o doara: oare, daca as folosi-o, ce as primi? Am ajuns acasa si m-am apucat sa gatesc…fac aici mentiunea ca eu gatesc, dar niciodata nu am fost capabila sa fac ceva mai mult decat ce invatasem din bucataria traditionala romaneasca. Aveam niste ciuperci pe care le vedeam tocanita sau pane.. dar pana la urma m-am trezit ca mi-a iesit o mancare chinezeasca.. cu diverse legume taiate felii.. si orez, mancare pe care am mancat-o doar cumparata.
A doua zi am facut mancare japoneza, apoi mancare arabeasca (pe care numai prietena mea, credeam eu,  era in stare sa o faca).
Am rasfoit un ‘album’ de mancare indiana intr-o librarie si am vazut ca daca as avea ingredientele respective mi-ar iesi, cu usurinta, orice mancare de acolo.
Ma duc la supermarket si la piata si ma trezesc ca iau chestii pe care nu stiu de ce le iau, dar cand ajung acasa ma uimesc gasindu-le in retetele de mancaruri pe care aleg sa le fac.

Dupa trei zile de la curs, vazand cu cata placere ma joc cu culorile atunci cand imi fac hartile mentale la cartile pe care le fotocitesc, m-am intrebat daca nu as putea picta. Am renuntat la ideea pe care o aveam despre mine, ca nu am fost in stare sa desenez un copac la viata mea si am inceput sa ma joc cu culorile, si fara sa ma gandesc la ceva anume, pur si simplu sa le pun pe hartie. Pana acum am pictat cinci tablouri, care apar de nu stiu unde, si pregatesc o expozitie cu colegi din comunitatea de arta. O prietena de-a mea ne-a oferit un etaj intreg, intr-un centru comercial, unde sa expunem. Asta la Sinaia si la Busteni. Acum lucrez la proiectul asta.

Am de gand sa incep un curs de pictura…sa vad ce iese si de aici.  In afara de creativitate am eficienta si concentrare atunci cand ma apuc sa fac un lucru, sa sudiez, sa creez, orice.
Eu lucrez in domeniul legislatie de asigurari sociale si de pensii.. Acum lucrez la un proiect cu Ministerul Muncii de transfer al drepturilor de pensii din Comunitatea Europeana in Romania si invers. Am avut de studiat multe materiale, Regulamente europene, legislatie nationala, m-a uimit usurinta cu care le-am accesat, si faptul ca atunci cand am fost la intalnire la Minister, desi nu imi mi-am propus sa retin efectiv anumite lucruri ci imi facusem doar harti pe fiecare material in parte si citisem rapid lucrurile respective m-am trezit vorbind cu usurinta cu colegii din echipa despre domeniul respectiv. Aaaaa…….. eu vorbesc romana, engleza, spaniola si franceza… aveam de cautat legislatie din Italia, sa vedem cum au aplicat ei transferul drepturilor de pensii acolo si, desi mereu am zis ca eu nu stiu si nu am invatat limba respectiva m-am trezit ca am gasit materialele pe care le cautam si chiar le-am inteles. Am renuntat ca trebuie sa inteleg fiecare cuvant in parte si am inteles esenta materialelor respective.
Primesc zeci de e-maiul-uri zilnic, pe care le citesc „in mare” si reusesc sa ma descurc cu o cantitate mare de informatii in timp scurt, din care sa iau doar esenta.
Fotocitesc materiale de pe internet, materiale in format electronic si chiar strazile pe care merg.
Un alt lucru la care m-a ajutat acest curs este la eliminarea insomniilor si facand exercitiul pe care l-am invatat acolo, ajung sa ma relaxes si sa adorm in cateva minute, ceea ce pentru mine este o performanta. Acelasi exercitiu il folosesc inainte de a ma apuca de pictat si a elimina gandurile ca nu stiu ce am de facut, nu sunt suficient de buna, etc etc si pur si simplu pictez.
Eu, la cursul de fotoreading am cerut sa descoper cine sunt si cu cateva zile inainte de curs ma intrebam ce talente am.. si asta am primit.  Cere si ti se va da…
As putea vorbi ore in sir despre ce am descoperit si pe zi ce trece tot descoper alte lucruri pe care pot sa le fac…
Daca va intereseaza acest curs, vorbiti cu Connie, in perioada urmatoare va face acest curs din nou; vi-l recomand din tot sufletul.
Cu drag,
Irina
* * *

Share and Enjoy:
  • Print
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • Blogplay
  • Blogosphere News
  • LinkaGoGo
  • LinkedIn
  • Live
  • MisterWong
  • MySpace
  • Netvibes
  • PDF
  • Ping.fm
  • Propeller
  • Technorati
  • Twitter
  • Add to favorites
  • email
  • Reddit
  • StumbleUpon
  • Yahoo! Bookmarks
  • Yahoo! Buzz

Tags:

Friday, January 15th, 2010 testimoniale

No comments yet.

Leave a comment